CLASÓR s.n. 1. Mapă, album sau mobilă în care se păstrează documente, fotografii etc. clasate. 2. Aparat întrebuințat pentru clasarea anumitor materiale. [Pl. -oare. / cf. fr. classeur]. substantiv neutruclasor
CLASÓR s. n. 1. mapă, album, mobilă în care se păstrează documente, fotografii etc. clasate. 2. aparat întrebuințat pentru clasarea anumitor materiale. (< fr. classeur) substantiv neutruclasor
clasór s. n., pl. clasoáre substantiv neutruclasor
CLASÓR, clasoare, s. n. Obiect (mapă, album, cutie, dulap etc.) special confecționat pentru păstrarea diferitelor lucruri clasate. – Din fr. classeur. substantiv neutruclasor
CLASÓR, clasoare, s. n. Obiect (mapă, album, cutie, dulap etc.) cu despărțituri pentru a păstra diferite obiecte (acte, fișe, fotografii etc.) clasate. V. c a r t o t e c ă, f i ș i e r. substantiv neutruclasor
clasor substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | clasor | clasorul |
plural | clasoare | clasoarele | |
genitiv-dativ | singular | clasor | clasorului |
plural | clasoare | clasoarelor |