reduceri si promotii 2018
Definitie clampă - ce inseamna clampă - Dex Online

clampă definitie

clampă, adj. invar. în stare avansată de ebrietate. substantiv feminin clampă

clámpă f., pl. e (ceh. klampa, pol. rut. klampa, clamp, rudă cu germ. klamm, din klamp, sued. klampi, fr. clamp, cam cu a. î. V. clămpănesc și clanță). Mold. Încuĭetoare (maĭ ales) de lemn. (Cea de fer [!] se numește clanță). – Și cleampă, pl. clempe. V. cîrloanță. substantiv feminin clampă

clámpă, -e, s.f. – 1. Clanță. 2. Zăvor la ușă; vârtej (ALR 1971: 265). – Der. regr. din clămpăni < clam (formă onomatopeică). substantiv feminin clampă

clámpă (reg.) s. f., g.-d. art. clámpei; pl. clámpe substantiv feminin clampă

clampă f. Mold. clanța ușei: când aud că sună clampa EM. [Onomatopee]. substantiv feminin clampă

CLÁMPĂ, clampe, s. f. (Reg.) Clanță. ♦ Limbă de metal care se reazămă pe clempuș pentru a închide ușa. [Var.: cleámpă s. f.] – Din clămpăni (derivat regresiv). substantiv feminin clampă

CLÁMPĂ, clampe, s. f. (Mold.) Clanță. Cum puse mîna pe clampă, se repeziră trei dulăi zgrepțănînd portița cu labele. CAMILAR, TEM. 160. Cîinele, bucuros de întoar­cerea stăpânului, se duce și deschide clampa ușii cu laba. SADOVEANU, D. P. 91. În odaia viscolită, o mînă fîșîi pe lemnul ușii și pipăi clampa. SADOVEANU, O. II 122. Zgîlțîi de clampa ușii. CONTEMPORANUL, III 921. – Variantă: cleámpă (DUNĂREANU, CH. 34, IOSIF, PATR. 41, EMINESCU, O. I 106) s. f. substantiv feminin clampă

CLAMPÁ vb. tr. (med.) a obtura un vas, un canal, cu ajutorul penselor. (<fr. clamper) verb tranzitiv clampa

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului clampă

clampă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clampă clampa
plural clampe clampele
genitiv-dativ singular clampe clampei
plural clampe clampelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z