reduceri si promotii 2018
Definitie clăcui - ce inseamna clăcui - Dex Online

clăcui definitie

clăcuí, clăcuiesc, vb. tranz. – A munci în clacă, fără plată (Memoria 2004). – Din clacă + -ui. verb clăcui

clăcuí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clăcuiésc, imperf. 3 sg. clăcuiá; conj. prez. 3 să clăcuiáscă verb clăcui

clăcuí v. a fi clăcaș. verb clăcui

CLĂCUÍ, clăcuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A clăcăși. – Clacă + suf. -ui. verb clăcui

CLĂCUÍ, clăcuiesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A clăcăși. [Clăcașii] clăcuiau, adică plăteau proprietarului în muncă chiria pămîntului pe care locuiau și în care se hrăneau. GHICA, S. A. 35. verb clăcui

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului clăcui

clăcui   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) clăcui clăcuire clăcuit clăcuind singular plural
clăcuind clăcuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) clăcuiesc (să) clăcuiesc clăcuiam clăcuii clăcuisem
a II-a (tu) clăcuiești (să) clăcuiești clăcuiai clăcuiși clăcuiseși
a III-a (el, ea) clăcuiește (să) clăcuiai clăcuia clăcui clăcuise
plural I (noi) clăcuim (să) clăcuim clăcuiam clăcuirăm clăcuiserăm
a II-a (voi) clăcuiți (să) clăcuiți clăcuiați clăcuirăți clăcuiserăți
a III-a (ei, ele) clăcuiesc (să) clăcuiască clăcuiau clăcui clăcuiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z