CIVILIZÁT, -Ă adj. 1. Ajuns la un nivel corespunzător al civilizației, care duce o viață de civilizație. 2. (Fig.) Manierat, politicos. [< civiliza]. adjectivcivilizat
CIVILIZÁT, -Ă adj. 1. ajuns la un nivel corespunzător de civilizație. 2. (fig.) manierat, politicos. (< civiliza) adjectivcivilizat
CIVILIZÁT, -Ă, civilizați, -te, adj. 1. Care are o cultură și o tehnică înaintată, care a ajuns la un nivel superior de civilizație, la un standard de viață ridicat. 2. Care este manierat, politicos. – V. civiliza. Cf. fr. c i v i l i s é. adjectivcivilizat
CIVILIZÁT, -Ă, civilizați, -te, adj. 1. (În opoziție cu barbar, sălbatic, înapoiat) Care are o cultură și o tehnică înaintată, care a ajuns la un nivel superior de civilizație, Ia un standard de viață ridicat. Popoare civilizate. □ Dezvoltarea economică a țării, la care minerii au dat și dau o puternică contribuție, a făcut cu putință ca statul democrat-popular să întreprindă serioase realizări social-culturale în centrele miniere, să facă viața minerilor mai frumoasă, mai civilizată. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2735. 2. (Despre oameni și fapte sau atitudini ale lor, în opoziție cu grosolan, bădăran, necioplit) Manierat, politicos. Recunosc că nu e un fel civilizat de a forța ușa cuiva. C. PETRESCU, C. V. 145. adjectivcivilizat
CIVILIZÁȚIE, civilizații, s. f. Nivel de dezvoltare a societății și a culturii materiale atins de o formație social- economică; starea vieții sociale, economice și culturale a unui popor sau a unei epoci. Civilizația antică. ▭ Astăzi întreaga lume recunoaște că, prin lupta sa plină de abnegație, poporul sovietic a salvat civilizația Europei de pogromiștii fasciști. Acesta este marele merit al poporului sovietic în fața istoriei omenirii. STALIN, M. RĂZB. 146. E interesant cum zugrăvește Alecsandri coliziunea dintre «civilizația» claselor de sus... și viața și spiritul poporului de la țară. IBRĂILEANU, SP. CR. 149. – Pronunțat: -ți-e. adjectivcivilizație
CIVILIZÁ vb. I. tr., refl. A duce (un individ, o formație socială) la civilizație, a face să devină sau a deveni civilizat. [< fr. civiliser]. verb tranzitivciviliza
CIVILIZÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni civilizat. (< fr. civiliser) verb tranzitivciviliza
civilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 civilizeáză verb tranzitivciviliza
civiliza v. a face sociabil, a îmblânzi moravurile. verb tranzitivciviliza
CIVILIZÁ, civilizez, vb. I. T r a n z, A duce (un individ sau un grup social) la civilizație, a face să ajungă civilizat. verb tranzitivciviliza
CIVILIZÁ, civilizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni civilizat. – Din fr. civiliser. verb tranzitivciviliza
*civilizéz v. tr. (fr. civiliser). Fac civil (sociabil), cĭoplesc: a civiliza un popor. verb tranzitivcivilizez
civilizat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | civilizat | civilizatul | civilizată | civilizata |
plural | civilizați | civilizații | civilizate | civilizatele | |
genitiv-dativ | singular | civilizat | civilizatului | civilizate | civilizatei |
plural | civilizați | civilizaților | civilizate | civilizatelor |