civic definitie

CÍVIC, -Ă adj. Propriu cetățeanului; cetățenesc. ♦ (Fig.) Patriotic. [< lat. civicus, cf. fr. civique]. adjectivcivic

CÍVIC, -Ă adj. propriu cetățeanului; cetățenesc. ◊ (fig.) patriotic. (< fr. civique, lat. civicus) adjectivcivic

*cívic, -ă adj. (lat. civicus). Cetățenesc: virtuțĭ civice. Drepturĭ civice, pe care legea le dă cetățenilor. Coroană civică, cunună de frunze de stejar pe care Romaniĭ o dădeaŭ celuĭ ce salvase în războĭ vĭața unuĭ cetățean roman. adjectivcivic

cívic adj. m., pl. cívici; f. cívică, pl. cívice adjectivcivic

civic a. cetățenesc: datorii, virtuți civice: coroană civică, cunună de stejar dată, la Romani, celui ce scăpa viața unui cetățean. adjectivcivic

CÍVIC, -Ă, civici, -ce, adj. Care aparține cetățenilor, privitor la cetățeni; cetățenesc. – Din fr. civique, lat. civicus. adjectivcivic

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicivic

civic  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular civic civicul civică civica
plural civici civicii civice civicele
genitiv-dativ singular civic civicului civice civicei
plural civici civicilor civice civicelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z