ciurar definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeciurar
- Vezi aici mai multe rimeciurar
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuci
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuciu
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curar
cĭurár m. (d. cĭur). Făcător saŭ vînzător de cĭururĭ (de ordinar Țigan). Acela care cerne grînele ca să le separe de gunoaĭe (pleavă, mălură ș. a.). substantiv masculincĭurar
ciurár s. m., pl. ciurári substantiv masculinciurar
ciurar m. cel ce face sau vinde ciururi. substantiv masculinciurar
CIURÁR, ciurari, s. m. Persoană care face sau vinde ciururi (1). – Ciur + suf. -ar. substantiv masculinciurar
CIURÁR, ciurari, s. m. Cel care face sau vinde ciururi. substantiv masculinciurar
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiciurar
| ciurar substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | ciurar | ciurarul |
| plural | ciurari | ciurarii | |
| genitiv-dativ | singular | ciurar | ciurarului |
| plural | ciurari | ciurarilor | |