ciul definitie

cĭul, -ă adj., pl. m. (sîrb. čula, čulav, cu urechile micĭ. V. cĭulesc. Cu urechile micĭ: oaĭe cĭulă. C´o ureche retezată: cal cĭul. adjectivcĭul

ciul1 (reg.) adj. m., pl. ciuli; f. ciúlă, pl. ciúle adjectivciul

ciul2 s. n., pl. ciúluri adjectivciul

ciul a. 1. cu urechile scurte sau rotunjite (vorbind de oi); 2. se zice (în Vlașca) de boul căruia-i lipsește un corn. [Serb. ČULA]. adjectivciul

CIUL, -Ă, ciuli, -e, adj. (Reg.; despre animale) Care are urechile anormal de mici; care care urechile sfâșiate, rupte; căruia îi lipsește o ureche sau ambele urechi, un corn sau ambele coarne. – Et. nec. adjectivciul

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiciul

ciul  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciul ciulul ciu ciula
plural ciuli ciulii ciule ciulele
genitiv-dativ singular ciul ciulului ciule ciulei
plural ciuli ciulilor ciule ciulelor
ciul  adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciul ciulul
plural ciuli ciulii
genitiv-dativ singular ciul ciulului
plural ciuli ciulilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z