ciufuli definitie

ciufulí, ciufulesc, vb. intranz. – A batjocori; a face pe cineva ridicol: „Că tare mult o ciufulit pă tăte fetele” (Memoria 2001: 14). – Din ciuf „smoc de păr” > ciufuli „a se părui„, contaminat cu magh. csúfolni „a ridiculiza, a înșela”. verb tranzitivciufuli

ciufulí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciufulésc, imperf. 3 sg. ciufuleá; conj. prez. 3 să ciufuleáscă verb tranzitivciufuli

ciufulì v. 1. a trage de ciuf sau de păr; 2. a se lua de păr, a se încăiera; 3. Tr. (Mold. ciufuluì) a-și bate joc, a batjocori: vreme-i să ne ciufulim POP. verb tranzitivciufulì

CIUFULÍ, ciufulesc, vb. IV. Tranz. A zbârli părul sau barba cuiva. ♦ A trage de păr pe cineva; p. ext. a bate pe cineva (trăgându-l de păr.). – Din ciuf. verb tranzitivciufuli

CIUFULÍ, ciufulesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la păr sau barbă) A pune în dezordine, a zbîrli. Dau fuga la gavanoșelul cu pomadă, vîr degetele în el, întind în palmă unsoarea și-mi ciufulesc, îmi ridic vîlvoi într-o clipă tot părul din cap. SADOVEANU, M. 194. ◊ A trage de păr. Leanca a ciufulit-o și i-a tras o palmă. PAS, Z. I 185. 2. A-și bate joc de cineva, a lua peste picior. Nu tre­buie să ne lăsăm... să lăsăm legea ciufulită. CAMILAR, N. II 293. Oamenii de pe-aici... întocmesc și ei obști. Nu vă lăsați ciufuliți! CAMILAR, T. 42. verb tranzitivciufuli

cĭufulésc v. tr. (ung. csúfúlni, a se urîți, d. csúf, urît; csúfolni, a lua în rîs. V. cĭuf 3). Zbîrlesc, stric peptănătura. Fam. Trag de păr, tîrnîĭ. V. refl. Te-aĭ cĭufulit, ți s´a cĭufulit păru. verb tranzitivcĭufulesc

a ciufuli veverița expr. (er., adol., obs.) a practica cuniliția. verb tranzitivaciufuliveverița

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiciufuli

ciufuli  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)ciufuli ciufulire ciufulit ciufulind singular plural
ciufulind ciufuliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ciufulesc (să)ciufulesc ciufuleam ciufulii ciufulisem
a II-a (tu) ciufulești (să)ciufulești ciufuleai ciufuliși ciufuliseși
a III-a (el, ea) ciufulește (să)ciufuleai ciufulea ciufuli ciufulise
plural I (noi) ciufulim (să)ciufulim ciufuleam ciufulirăm ciufuliserăm
a II-a (voi) ciufuliți (să)ciufuliți ciufuleați ciufulirăți ciufuliserăți
a III-a (ei, ele) ciufulesc (să)ciufulească ciufuleau ciufuli ciufuliseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z