cirezár m. (d. cireadă, pl. cirezĭ). Negustor de vite marĭ. substantiv masculincirezar
cirezar m. vânzător de vite. [V. cireadă]. substantiv masculincirezar
CIREZÁR, cirezari, s. m. (Pop.) Negustor sau proprietar de cirezi de vite. – Cireadă + suf. -ar. substantiv masculincirezar
cirezar substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cirezar | cirezarul |
plural | cirezari | cirezarii | |
genitiv-dativ | singular | cirezar | cirezarului |
plural | cirezari | cirezarilor |