CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă adj. Care depinde de o circumstanță, de o împrejurare. ◊ Complement circumstanțial (și n.) = complement care indică împrejurările în care se petrece acțiunea verbului; propoziție circumstanțială (și s.f.) = propoziție subordonată care indică împrejurarea în care se desfășoară acțiunea exprimată de propoziția regentă. [Pron. -ți-al. / cf. fr. circonstanciel]. adjectivcircumstanțial
CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă adj. care depinde de o circumstanță. ♦ complement ~ (și s. n.) = complement care arată împrejurarea în care se desfășoară acțiunea verbului; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție subordonată cu funcție de complement circumstanțial al unui verb din regentă. (< fr. circonstanciel) adjectivcircumstanțial
*circumstanțiál, -ă adj. (d. un tip latin circumstantialis). Gram. Care arată circumstanțele: complement circumstanțial. adjectivcircumstanțial
circumstanțiál (-ți-al) adj. m., pl. circumstanțiáli; f. circumstanțiálă, pl. circumstanțiále adjectivcircumstanțial
circumstanțial a. care exprimă o circumstanță sau indică o modificare: complement circumstanțial. adjectivcircumstanțial
CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă, circumstanțiale, adj. (În sintagmele) Complement circumstanțial = complement care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune sau cum se prezintă o însușire sau o acțiune. Propoziție circumstanțială = propoziție secundară care îndeplinește în frază rolul complementului circumstanțial din propoziție. [Pr.: -ți-al] – Din fr. circonstanciel. adjectivcircumstanțial
CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă, circumstanțiale, adj. n. și f. (în expr.) Complement circumstanțial = partea secundară de propoziție care, determinînd un verb, arată în ce împrejurări de timp, de loc, de mod etc. se petrece acțiunea; determinînd un adjectiv sau un adverb, arată cum se prezintă o însușire. Propoziție circumstanțială = propoziția secundară care arată o împrejurare a. acțiunii exprimate de propoziția regentă, avînd în frază rolul pe care îl are complementul circumstanțial în propoziție. – Pronunțat: -ți-al. adjectivcircumstanțial