CIRCUMSCRÍE vb. III. tr. 1. A cuprinde, a încadra, a delimita între anumite margini, limite. 2. A face o figură în jurul altei figuri, atingând-o la margini. [P.i. circumscríu. / după lat. circumscribere < circum – împrejur, scribere – a scrie, cf. fr. circonscrire]. verb tranzitivcircumscrie
CIRCUMSCRÍE vb. tr. 1. a construi o figură geometrică circumscrisă. 2. a delimita, a încadra între anumite limite; a demarca. (după lat. circumscribere) verb tranzitivcircumscrie
*circumscríŭ, -ís, a -íe v. tr. (circum- și scriŭ; lat. circumscribere). Închid în limite. Geom. Trag o figură împrejuru alteĭ figurĭ atingînd-o: a circumscrie un exagon [!] unuĭ cerc. verb tranzitivcircumscriŭ
circumscríe (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumscríu, 2 sg. circumscríi, 1 pl. circumscríem, 2 pl. circumscríeți; conj. prez. 3 să circumscríe; imper. 2 pl. circumscríeți; ger. circumscriínd (-scri-ind); part. circumscrís verb tranzitivcircumscrie
circumscrie v. 1. a da limite; 2. Geom. a desena o figură în jurul alteia. verb tranzitivcircumscrie
CIRCUMSCRÍE, circumscríu, vb. III. Tranz. 1. A delimita o problemă, un lucru etc., a restrânge la un anumit cadru. 2. A trasa un cerc care să treacă prin toate vârfurile unui poligon; a construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc. – Din lat. circumscribere (după scrie). verb tranzitivcircumscrie
CIRCUMSCRÍE, circumscriu, vb. III. Tranz. 1. A delimita, a mărgini prin anumite limite, a restrînge la un anumit cadru o problemă, un lucru etc. A circumscrie tratarea unui subiect. 2. (Geom.) A descrie o figură în jurul alteia atingînd limitele acesteia din urmă potrivit unor indicații date. A circumscrie un cerc unui triunghi. verb tranzitivcircumscrie
CIRCUMSCRÍPȚIE, circumscripții, s. f. Diviziune administrativă a teritoriului în cadrul unui raion sau al unei regiuni. A crescut numărul circumscripțiilor medicale și s-au creat numeroase posturi de prim-ajutor și puncte sanitare. GHEORGHIU-DEJ, CONSF. C.F.R. 36. ◊ Circumscripție electorală = unitate administrativă constituită ocazional, cu scopul unei bune organizări și desfășurări a alegerilor. Candidaturile pentru alegerea deputaților se depun pe circumscripții electorale, după normele stabilite prin lege. CONST. R.P.R. 44. – Pronunțat: -ți-e. verb tranzitivcircumscripție
circumscrie verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)circumscrie | circumscriere | circumscris | circumscriind | singular | plural | ||
circumscriind | circumscrieți | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | circumscriu | (să)circumscriu | circumscriam | circumscrisei | circumscrisesem | |
a II-a (tu) | circumscrii | (să)circumscrii | circumscriai | circumscriseși | circumscriseseși | ||
a III-a (el, ea) | circumscrie | (să)circumscriai | circumscria | circumscrise | circumscrisese | ||
plural | I (noi) | circumscriem | (să)circumscriem | circumscriam | circumscriserăm | circumscriseserăm | |
a II-a (voi) | circumscrieți | (să)circumscrieți | circumscriați | circumscriserăți | circumscriseserăți | ||
a III-a (ei, ele) | circumscriu | (să)circumscrie | circumscriau | circumscriseră | circumscriseseră |