CIRCUMFLÉX adj.n. 1. Accent circumflex = semn diacritic care marchează în ortografia noastră căciula literelor â, î. 2. (Despre artere, vene, nervi) Care înconjură, care are un traiect răsucit. 3. (Despre plante) Cu ramurile curbate în jos. [Pl. -ecși, -exe, var. circonflex adj.n. / < lat. circumflexus < circum – împrejur, flexus – curbat, cf. fr. circonflexe]. adjectivcircumflex
CIRCUMFLÉX adj. 1. curbat în semicerc, arcuit. ♦ accent ~ = semn diacritic ( ^ ), specific limbii franceze, care marchează vocalele lungi urmate de o consoană (vocală) dispărută ulterior. 2. (despre artere, vene, nervi) care înconjură, care are un traiect răsucit. 3. (despre plante) cu ramurile curbate în jos. (< fr. circonflexe, lat. circumflexus) adjectivcircumflex
*circumfléx n., pl. e și urĭ. (lat. circumflexus, „îndoit împrejur”. V. flexiune). Gram. Se zice despre un accent (^) care în unele limbĭ arată că o vocală e lungă, ĭar la Românĭ arată numaĭ că e vorba de un sunet între i și u, ca în cuvîntu Român. adjectivcircumflex
!circumfléx adj. m., pl. circumflécși; f. circumfléxă, pl. circumfléxe adjectivcircumflex
circumflex a. se zice de un accent, combinat din acut și grav (^). În limba română circumflexul indică întunecarea lui a înaintea unei nazale sau lichide: Român, pârghie, stâlp. adjectivcircumflex
CIRCUMFLÉX, -Ă, circumflecși, -xe, adj. 1. (În sintagma) Accent circumflex = semn ortografic în formă de unghi cu vârful în sus sau de tildă, care se pune deasupra unei vocale pentru a arăta că aceasta trebuie rostită lung sau, în ortografia română, pentru a nota sunetul î(â). 2. (Anat.; despre artere, vene, nervi) Care are un traiect răsucit. 3. (Bot.; despre plante) Cu ramurile curbate în jos. [Var.: circonfléx, -ă adj.] – Din lat. circumflexus, fr. circonflexe. adjectivcircumflex
CIRCUMFLÉX, -Ă, circumflecși, -xe, adj. (În expr.) Accent circumflex (și substantivat, n.) = accent în formă de unghi cu vîrful în sus, care se pune în ortografia romînească pe litera «î». ◊ F i g. (Informa circonflex) Mă privește o clipă uimită, cu sprâncenele circonflexe. CAMIL PETRESCU, U. N. 86. – Variantă: circonfléx, -ă adj. adjectivcircumflex
circumflex adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | circumflex | circumflexul | circumflexă | circumflexa |
plural | circumflecși | circumflecșii | circumflexe | circumflexele | |
genitiv-dativ | singular | circumflex | circumflexului | circumflexe | circumflexei |
plural | circumflecși | circumflecșilor | circumflexe | circumflexelor |