CIRCONFLÉX adj.n. v. circumflex. adjectivcirconflex
CIRCUMFLÉX, -Ă, circumflecși, -xe, adj. 1. (În sintagma) Accent circumflex = semn ortografic în formă de unghi cu vârful în sus sau de tildă, care se pune deasupra unei vocale pentru a arăta că aceasta trebuie rostită lung sau, în ortografia română, pentru a nota sunetul î(â). 2. (Anat.; despre artere, vene, nervi) Care are un traiect răsucit. 3. (Bot.; despre plante) Cu ramurile curbate în jos. [Var.: circonfléx, -ă adj.] – Din lat. circumflexus, fr. circonflexe. adjectivcircumflex
CIRCONFLÉX, -Ă adj. v. circumflex. adjectivcirconflex
circonflex adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | circonflex | circonflexul | circonflexă | circonflexa |
plural | circonflecși | circonflecșii | circonflexe | circonflexele | |
genitiv-dativ | singular | circonflex | circonflexului | circonflexe | circonflexei |
plural | circonflecși | circonflecșilor | circonflexe | circonflexelor |