reduceri si promotii 2018
Definitie cioplitor - ce inseamna cioplitor - Dex Online

cioplitor definitie

cĭoplitór m. Lucrător care cĭoplește, maĭ ales peatră [!]. Sculptor prost. S. n., pl. oare. Rîndea cu tăișu curb cu care se ĭaŭ primele așchiĭ ale uneĭ scîndurĭ în ainte [!] de a o fățui. substantiv masculin și feminin cĭoplitor

cioplitór1 (persoană) (cio-pli-) s. m., pl. cioplitóri substantiv masculin și feminin cioplitor

cioplitór2 (unealtă) (cio-pli-) s. n., pl. cioplitoáre substantiv masculin și feminin cioplitor

cioplitor m. 1. cel ce cioplește lemnul sau piatra; 2. lucrător la ocne, care netezește pereții de sare; 3. sculptor ordinar; 4. un fel de rândea. substantiv masculin și feminin cioplitor

CIOPLITÓR, -OÁRE, cioplitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor. substantiv masculin și feminin cioplitor

CIOPLITÓR2, -OÁRE, cioplitori, -oare, s. m. și f. Persoană care cioplește. substantiv masculin și feminin cioplitor

CIOPLITÓR1, cioplitoare, s. n. 1. Rindea cu talpa curbă, servind la netezirea lemnului. 2. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. substantiv masculin și feminin cioplitor

cioplitoáre1 (persoană) (cio-pli-) s. f., g.-d. art. cioplitoárei; pl. cioplitoáre substantiv masculin și feminin cioplitoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cioplitor

cioplitor   substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cioplitor cioplitorul cioplitoare cioplitoarea
plural cioplitori cioplitorii cioplitoare cioplitoarele
genitiv-dativ singular cioplitor cioplitorului cioplitoare cioplitoarei
plural cioplitori cioplitorilor cioplitoare cioplitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z