ciocănar definitie

credit rapid online ifn

ciocănar, ciocănari s. m. individ naiv / credul / ușor de înșelat. substantiv masculinciocănar

ciocănár (persoană) s. m., pl. ciocănári substantiv masculinciocănar

credit rapid online ifn

CIOCĂNÁR, ciocănari, s. m. 1. Muncitor dintr-o echipă de nituit cu mâna; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan1. 2. (Depr.) Muncitor necalificat. – Ciocan1 + suf. -ar. substantiv masculinciocănar

CIOCĂNÁR, ciocănari, s. m. 1. Muncitor dintr-o echipă de nituit cu mîna, care lovește cu ciocanul capul nitului. ◊ Muncitor calificat care conduce mișcarea unui ciocan mecanic. 2. Ciocănaș1 (1). O baniță de sare... se plătește cu 10 parale, din cari 8 se dau ciocănarului și 2 sărarului. IONESCU, P. 36. 3. (Depreciativ) Muncitor necalificat. Lăsați-i să lucreze, vreți să rămână ciocănari? PAS, Z. I 284. substantiv masculinciocănar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiciocănar

ciocănar   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciocănar ciocănarul
plural ciocănari ciocănarii
genitiv-dativ singular ciocănar ciocănarului
plural ciocănari ciocănarilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z