reduceri si promotii 2018
Definitie ciocăni - ce inseamna ciocăni - Dex Online

ciocăni definitie

1) cĭocán m. (met. din cocean, ca și sîrb. čòkanj. Munt. Mold. sud. Cocean, strujan. Cĭocan de varză, mezu (inima) verzeĭ. – Fals n. la Cdr. V. nap-cĭocan și cĭoclej. substantiv masculin cĭocan

ciocan n. cocean de porumb, de varză. [Metaforă analogă în sârbește și bulgărește: ČOKAN, ciocan și cocean (după asemănarea exterioară)]. substantiv masculin ciocan

CIOCÁN3, ciocani, s. m. (Reg.) Știulete de porumb (curățat sau nu de boabe); ciocălău. – Din sb. čokan. substantiv masculin ciocan

CIOCÁN1, ciocani, s. m. (Regional) Știulete de porumb (mai ales curățit de boabe); cocean, ciocălău. Vitele mugeau de foame, căci paiele și ciocanii se isprăviseră. SANDU-ALDEA, D. N. 233. substantiv masculin ciocan

!ciocăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ciocănésc/ciócăn, imperf. 3 sg. ciocăneá; conj. prez. 3 să ciocăneáscă/să ciócăne verb tranzitiv ciocăni

CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. 1. Intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare; spec. a bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.). ♦ Tranz. A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. ♦ Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate (ușor). 2. Intranz. A lucra ceva lovind cu ciocanul1; p. ext. a face, a lucra unele lucruri (mărunte). 3. Tranz. Fig. A bate la cap; a cicăli, a pisa. [Prez. ind. și: ciócăn] – Din ciocan1. verb tranzitiv ciocăni

ciocănì v. 1. a lovi cu ciocanul sau cu ciocul; 2. fig. a supăra cu întrebări, a nu înceta cu cereri. verb tranzitiv ciocănì

CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. «în » sau «la ») 1. Intranz. A Date repetat cu degetul sau cu un obiect într-un corp tare. Mama a mai ciocănit în gard. i-a spus tateibată și el, să caute vreo piatră, vreun lemn, ca să bată mai tare. PAS, Z. I 177. Ciocăni enervat în geam. SAHIA, N. 103. ◊ (Poetic) Ca-ntr-o fierărie depărtată Ciocănește ploaia-n picuri grei Peste fundul văii, unde spumegată Bârzava-și îndrugă murmur atu! ei. DEȘLIU, N. 51. Și-a plecat fruntea pe umărul lui, deasupra inimii. Acea inimă ciocănea cu putere. SADOVEANU, M. C. 81. ♦ A bate de repetate ori cu degetul în ușă sau în fereas­tră, cerînd intrare sau spre a atrage atenția celor dină­untru; a bate la ușă sau la fereastră. V. bocăni. M-apropiai de fereastră, privind, și ciocănii ușor cu două degete. Trecu un timp de tăcere. Ciocănii a doua oară. De data asta simții un zgomot. După puțin ușa se deschise. DUNĂREANU, CH. 116. La ușă se ducea Și-n ușă ciocănea și bocănea. ȘEZ. IV 155. ◊ Tranz. (Subiectul este medicul) A examina prin loviri ușoare cu degetele în toracele sau abdomenul pacientului pentru a cerceta starea organelor interne; a percuta. ♦ Refl. reci­proc. (Rar, despre păsări) A se. apuca cu ciocul, a se ciuguli. Găinile și plăcile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. REBREANU, R. I 152. 2. Intranz. A lucra lovind cu ciocanul. Pe mar­ginea drumului, din cînd în cînd, dă de pietrarii care cio­cănesc din zori de zi pînă la apusul soarelui. SLAVICI, O. I 69. ◊ Tranz. Fig. Bun ciocan te-a ciocănit, Că frumos te-a potrivit. PANN, P. V. I 4. ♦ (Familiar) A lucra, a face cîte ceva. I-a rămas socrul, damblagiu, înainte mai ciocănea și el și mai scotea ceva. PAS, Z. II 203. 3. T r a n z. Fig. A bate la cap, a sta cu gura pe cineva, a plictisi cu diferite cereri; a cicăli, a pisa. – Prez. ind. pers. 3 și: (regional) ciocăne (SEZ. IV 152). verb tranzitiv ciocăni

ciocăni, ciocănesc I v. t. (obs.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. II v. r. (d. femeie) a avea contact sexual cu un bărbat. verb tranzitiv ciocăni

cĭocănésc v. tr. (d. cĭocan; rus. čekanitĭ, a cĭocăni). Lovesc cu cĭocanu saŭ cu cĭocu. Bocănesc, bat (de ex., la ușă). Fig. Sfătuĭesc mult timp: destul l-am cĭocănit, dar el nu m´a ascultat. Bat capu, plictisesc cu vorba. verb tranzitiv cĭocănesc

a o ciocăni la vârf expr. (adol., obs.) a se masturba. verb tranzitiv aociocănilavârf

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului ciocăni

ciocăni   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ciocăni ciocănire ciocănit ciocănind singular plural
ciocănind ciocăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ciocăn (să) ciocănesc ciocăneam ciocănii ciocănisem
a II-a (tu) ciocănești (să) ciocăni ciocăneai ciocăniși ciocăniseși
a III-a (el, ea) ciocănește (să) ciocăneai ciocănea ciocăni ciocănise
plural I (noi) ciocănim (să) ciocănim ciocăneam ciocănirăm ciocăniserăm
a II-a (voi) ciocăniți (să) ciocăniți ciocăneați ciocănirăți ciocăniserăți
a III-a (ei, ele) ciocăne (să) ciocănească ciocăneau ciocăni ciocăniseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z