CINEMATOGRAFÍE s.f. Tehnica înregistrării și a reproducerii imaginilor în mișcare pe film; proiectarea luminoasă pe un ecran a acestor imagini; artă cinematografică; industrie producătoare de filme. [< fr. cinématographie]. substantiv feminincinematografie
CINEMATOGRAFÍE s. f. tehnica înregistrării și reproducerii imaginilor în mișcare pe film; proiectarea luminoasă pe un ecran a acestor imagini; artă cinematografică; industrie producătoare de filme. (< fr. cinématographie) substantiv feminincinematografie
*cinematografíe f. (d. cinematograf). Arta de a reprezenta prin cinematograf. substantiv feminincinematografie
cinematografíe (-to-gra-) s. f., art. cinematografía, g.-d. art. cinematografíei; pl. cinematografíi, art. cinematografíile substantiv feminincinematografie
CINEMATOGRAFÍE, cinematografii, s. f. Tehnica și arta înregistrării fotografice a unor scene, a unor peisaje etc. pe un film special și a reproducerii lor prin proiectare luminoasă pe un ecran, astfel încât să dea iluzia unui spectacol viu; industrie producătoare de filme; cinematograf. – Din fr. cinématographie. substantiv feminincinematografie
CINEMATOGRAFÍE s. f. Tehnica înregistrării fotografice de scene, peisaje etc. pe un film special și a reproducerii lor prin proiectare luminoasă pe un ecran, astfel încît să dea iluzia mișcării și a vieții; arta cinematografică; industrie producătoare de filme (de cinematograf). Prezentate în diferite țări, filmele-spectacol realizate de cinematografia sovietică au repurtat un succes răsunător. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 342, 4/3. Experiența celei mai înaintate cinematografii din lume – experiența cinematografiei sovietice – stimulează și ajută dezvoltarea cinematografiei în țările de democrație populară. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 176, 7/6. substantiv feminincinematografie
CINEMATOGRAFIÁ vb. I. tr. A filma. [Pron. -fi-a-, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. cinématographier]. verb tranzitivcinematografia
CINEMATOGRAFIÁ vb. tr. a filma. (< fr. cinématographier) verb tranzitivcinematografia
cinematografiá (a ~) (-to-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 cinematografiáză, 1 pl. cinematografiém (-fi-em); conj. prez. 3 să cinematografiéze; ger. cinematografiínd (-fi-ind) verb tranzitivcinematografia
CINEMATOGRAFIÁ, cinematografiez, vb. I. Tranz. A filma. [Pr.: -fi-a] – Din fr. cinématographier. verb tranzitivcinematografia
CINEMATOGRAFIÁ, cinematografiez, vb. I. Tranz. A filma. Se înmulțesc spectacolele teatrale cinematografiate. – Pronunțat: -fi-a. verb tranzitivcinematografia
*cinematografiéz v. tr. (d. cinematograf). Fotografiez cu mașina cinematografică, filmez. verb tranzitivcinematografiez
cinematografia verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)cinematografia | cinematografiere | cinematografiat | cinematografiind | singular | plural | ||
cinematografiind | cinematografiați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | cinematografiez | (să)cinematografiez | cinematografiam | cinematografiai | cinematografiasem | |
a II-a (tu) | cinematografiezi | (să)cinematografiezi | cinematografiai | cinematografiași | cinematografiaseși | ||
a III-a (el, ea) | cinematografiază | (să)cinematografiai | cinematografia | cinematografie | cinematografiase | ||
plural | I (noi) | cinematografiem | (să)cinematografiem | cinematografiam | cinematografiarăm | cinematografiaserăm | |
a II-a (voi) | cinematografiați | (să)cinematografiați | cinematografiați | cinematografiarăți | cinematografiaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | cinematografiază | (să)cinematografieze | cinematografiau | cinematografiară | cinematografiaseră |