cicero definitie

CÍCERO s.n. 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice. ◊ Dublu cicero = literă tipografică cu corpul de 24 de puncte, sau de 2 cicero. 2. Albitură având baza unui pătrat cu dimensiunile unui corp de literă de 12 puncte. [< fr. cicéro]. substantiv neutrucicero

Cícero s. m. pr. – Persoană special pregătită care conduce vizitatorii într-un muzeu, într-un oraș etc. Der. cicero, s. m. invar. (corp de literă de 12 puncte tipografice), din fr. cicéro; cicerone, s. m. (călăuză, ghid), din it. cicerone; cicronian, adj. substantiv neutrucicero

CÍCERO1 s. m. 1. corp de literă de 12 puncte tipografice. 2. albitură având baza unui pătrat cu dimensiunile unui cicero1 (1). (< fr. cicéro) substantiv neutrucicero

CÍCERO2 s. m. inv. gen de tunsoare bărbătească (scurtă). (cf. Cicero) substantiv neutrucicero

*cícero (nom. latin al numeluĭ Cicerone), numele unuĭ fel de litere tipografice. substantiv neutrucicero

!cícero1 (despre tunsori) adj. invar., adv. substantiv neutrucicero

!cícero2 (corp de literă) s. n. substantiv neutrucicero

*Cícero (nume de persoană) s. propriu m. substantiv neutrucicero

cicero n. nume dat unor caractere tipografice de 12 puncte (cam 0 m., 0045) și care servă ca unitate de măsură tipografică. substantiv neutrucicero

CÍCERO1 s. n. (Tipogr.) 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice. 2. Albitură având baza un pătrat cu dimensiunile unui cicero1 (1). – Din fr. cicéro. substantiv neutrucicero

CÍCERO2 adj. invar., adv. (Care este) tuns scurt. – Din n. pr. Cicero. substantiv neutrucicero

a tunde cicero expr. (deț.) a tunde zero. substantiv neutruatundecicero

a fi tuns cicero expr. (deț.) a fi tuns la chelie / la zero. substantiv neutruafitunscicero

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicicero

cicero  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cicero ciceroul
plural
genitiv-dativ singular cicero ciceroului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z