CHORUS s.n. 1. Vechi dans și cântec englezesc, vioi, interpretat de unul sau mai mulți soliști, refrenul fiind reluat de cor. 2. Partea principală a unei teme de jaz. ♦ Improvizație colectivă care urmează după improvizațiile soliștilor. [< fr. chorus]. substantiv neutruchorus
CHÓRUS s. n. 1. vechi dans și cântec englezesc vioi, interpretat de unul sau mai mulți soliști, refrenul reluat de cor. 2. partea principală a unei teme de jaz. ◊ improvizație colectivă după improvizațiile soliștilor. (< fr., engl. chorus) substantiv neutruchorus
CHÓRUS, chorusuri, s. n. (Jazz) Improvizație solistică legată de o temă principală. ♦ Improvizație colectivă, care urmează după improvizațiile soliștilor. [Pr.: co-] – Din fr., engl. chorus. substantiv neutruchorus
chorus substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | chorus | chorusul |
plural | chorusuri | chorusurile | |
genitiv-dativ | singular | chorus | chorusului |
plural | chorusuri | chorusurilor |