reduceri si promotii 2018
Definitie chiot - ce inseamna chiot - Dex Online

chiot definitie

chíot n., pl. e (îld. chĭŭăt, d. chiŭ). Strigăt, sunetu care se aude cînd chiuĭ. substantiv neutru chiot

chíot s. n., pl. chíote substantiv neutru chiot

chiot n. strigăt tare (de bucurie sau de durere): răsună codrul de ’mpușcături, de chiote voioase AL. [Derivat din chiu]. substantiv neutru chiot

CHÍOT, chiote, s. n. Strigăt puternic, răsunător, prelung (care exprimă bucurie, reușită etc., care servește ca chemare, îndemn etc.). – Din chiu. substantiv neutru chiot

CHÍOT, chiote, s. n. (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. « de ») Strigăt puternic, răsunător, prelung, care exprimă bucurie, izbîndă etc. Ion despica mulțimea, înalt, cu umerii lui largi, scoțînd un fioros chiot. CAMILAR, N. I 114. Și-n ajun de miez de noapte Tremură de chiot hanul. GOGA, P. 90. Tot mai rar și mai depărtate răsună, în dulcea liniște a înserării, chiotele flăcăilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 160. Dădu chiot, strigă, țipă, dară nimeni nu-i răspunse. ISPIRESCU, L. 395. Ei, frate Arbure, nu tragi un chiot de bucurie? ALECSANDRI, T. 1471. Ținea mintă cîte o săptămînă, tot în chiote și-n chicote! ALECSANDRI, T. 82. Fig. În toate apele lumii drumețe, Chiotul roșu se-ntinde. DEȘLIU, G. 56. ◊ (Neobișnuit) Șuier. Ciuda amară care-i înjunghiase inima împotriva oamenilor din încăpere se înăbuși după niște chiote ale locomobilelor. CAMILAR, TEM. 127. Auzea chiotul trenului la Bănești, la haltă. CAMILAR, N. I 376. substantiv neutru chiot

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului chiot

chiot   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiot chiotul
plural chiote chiotele
genitiv-dativ singular chiot chiotului
plural chiote chiotelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z