chiomb definitie

chiómb (chioámbă), adj.1. Miop, care nu vede bine. – 2. Nesocotit, prost. Origine necunoscută. DAR îl pune în legătură cu mag. dialectal tömpe „prost”, dar cuvîntul rom. este prea răspîndit pentru ca să i se poată atribui această origine (nu este sigură observația din DAR că se folosește numai în Mold., Bucov. și Trans. de Nord. Scriban propune rus. temnyĭ „obscur” (pronunțat tjomnyĭ). – Der. chiombăni (var. chiompăni), vb. (a lucra la lumină slabă, a-și strica ochii; a desluși cu greutate); chimbăneală, s. f. (lucru făcut în condiții proaste de luminozitate); chiombie s. f. (miopie). – Cf. chiondorîș. adjectivchiomb

CHIOMB, CHIOÁMBĂ adj. v. chiomp. adjectivchiomb

chĭomb, chĭoámbă adj. (rus. tĭómnyĭ, scris temnyĭ, întunecat, întunecos. V. temniță). Fam. Cu privirea´ntunecată, prost, bleot. adjectivchĭomb

chiomb a. miop. [Origină necunoscută]. adjectivchiomb

!chiomb/chiomp (reg., fam.) adj. m., pl. chiombi/chiompi; f. chioámbă/chioámpă, pl. chioámbe/chioámpe adjectivchiomb

CHIOMB, CHIOÁMBĂ, chiombi, chioambe, adj. (Reg.; adesea substantivat) 1. Prost, nesocotit. 2. Care nu vede bine. [Var.: chiomp, chioámpă adj.] – Et. nec. adjectivchiomb

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluichiomb

chiomb  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiomb chiombul chioambă chioamba
plural chiombi chiombii chioambe chioambele
genitiv-dativ singular chiomb chiombului chioambe chioambei
plural chiombi chiombilor chioambe chioambelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z