Alege sensul dorit: chinez -substantiv masculin și feminin chinez -temporar

chinez definitie

chinéz (chinéji), s. m.1. (Înv.) Domn, șef al unei comunități de oameni liberi. Existența sa este atestată cu începere din sec. XIII, în Trans. și Munt. Erau căpetenii de grupări populare ce cuprindeau un județ sau o vale, cu funcții pe viață, administrative și judecătorești. În Munt., pare a fi termen oficial, care îl traduce pe cel popular județ.2. (Banat) Primar, judecător comunal. – Var. cneaz, cnez. Sl. kŭnedzŭ din got. *kunnigs, germ. König (DAR). A intrat în rom. prin intermediul sb. knez sau al mag. kenéz (DAR presupune că pătrunderea sa a avut loc de la nord la sud), cf. rus. rut. knjazĭ „principe.” V. și Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 64. Var. cneaz, folosită în trecut ca termen oficial în documentele slave, a început să se folosească începînd de la sfîrșitul sec. XVII, cu sensul propriu din rus.Der. chineji, vb. (Banat, a face uneori pe primarul); chinezat, s. n. (principat); cnezat, s. n. (principat); cnezie, s. f. (înv., principat). substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ1, chinezi, s. m. Persoană care face parte din populația de bază a Chinei. [Pl. și chineji] – It. chinese. substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ3, -Ă, chinezi, -e, adj. Al Chinei sau al populației ei, privitor la China sau la populația ei; chinezesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de chinezi. [Pl. m. și chineji] – It. chinese. substantiv masculin și femininchinez

1) chinéz m., pl. (vsl. kŭnĕzĭ. V. cneaz). Vechĭ Un fel de principe în ainte [!] de întemeĭerea țărilor româneștĭ. Azĭ. Ban. Serbia. Primar rural. V. vătăman. substantiv masculin și femininchinez

chinez m. odinioară, în Ardeal, senior teritorial mai mic decât voievod, apoi judecător sătesc sau primar rural și la urmă moșnean sau răzeș. [Ung. KINEZ (din serb. knez, prinț). V. cneaz]. substantiv masculin și femininchinez

chinez a. care e din China: limba chineză. ║ m. 1. locuitor d’acolo; 2. pop. a se face chinez, a nu pricepe: ei, stimabile, prea te faci chinez CAR. substantiv masculin și femininchinez

chinez, chinezi s. m. (intl.) an de condamnare. substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ1, chinezi, s. m. Persoană care face parte din populația de bază a Chinei. Pl. și: chineji. substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ2, -Ă, chinezi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația Chinei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Chinei sau chinezilor2 (1), privitor la China ori la chinezi2; chinezesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de chinezi2 (1). [Pl. și: (m.) chineji] – China (n. pr.) + suf. -ez. substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din China. II. adj. care aparține Chinei sau chinezilor. ♦ arta ~ă = artă dezvoltată în China, prezentând o arhitectură specifică (pagode, temple) cu o bogată decorație pictată, o sculptură în bronz, jad, fildeș, legată de cult, pictură pe mătase (suluri), sau pe zidurile templelor etc. ◊ (s. f.) limbă din familia de limbi sino-tibetane vorbită de chinezi. (< China + -ez) substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ2, chinezi, s. m. (Reg., înv.) Primar. – Sb. knez (magh. kenéz). substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ1, chinezi, s. m. (Înv. și reg.) Primar. – Din sb. knez, magh. kenéz. substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ2, chinezi, s. m. (Ban., Olt., ieșit din uz) Primar. Scrisoarea... e scrisă de chinezul din satul lui. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, la TDRG. substantiv masculin și femininchinez

CHINÉZ3, -Ă, chinezi, -e, adj. Din China, care apar­ține Chinei sau populației ei. V. chinezesc. Limba chineză. Literatura chineză.Niciodată nu se vor șterge din memoria oamenilor nobilele fapte eroice ale glorioșilor voluntari chinezi care au venit în ajutorul poporului coreean. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2736. Armata revoluționară chineză este întîmpinată pretutindeni cu dragoste și entu­ziasm, căci ea este o armată eliberatoare. CONTEMPO­RANUL, S. II, 1951, nr. 226, 2/6. – Pl. m. și: chineji. substantiv masculin și femininchinez

-CHINÉZĂ v. chino1-. substantiv masculin și femininchineză

-CHINÉZĂ elem. chin-. substantiv masculin și femininchineză

Turkestan n. țară vastă în Azia centrală: Turkestanul rusesc, 7 mil. loc., cu cap. Tașkend și în cea occidentală: Turkestanul chinez cu 1 mil. loc. substantiv masculin și femininturkestan

chinez gras? expr. (țig.) cumperi dinari? substantiv masculin și femininchinezgras

chinéz2 (primar) (reg., înv.) s. m., pl. chinézi temporarchinez

2) chinéz, -ă s., pl. m. jĭ. Locuitor din China. Fig. (pin [!] aluz. la limba neștiută a Chinejilor). Ignorant: a fi Chinez în algebră. A face pe Chinezu, a te face niznaĭ, a te preface că nu știĭ nimic. Adj. Limba chineză. – Ca s. f. și Chinezoaĭcă, pl. e. temporarchinez

chinéz, -i, s.m. – 1. Cneaz, căpetenie. 2. De-a chinezii, joc cu mingea asemănător cu golful (Calendar 2007). – Din sl. kŭnedzŭ, din got. *kunnigs, germ. König (DA), prin srb. knez, cf. ucr. knyazĭ „principe” (DER). temporarchinez

chinéz1 (referitor la China) adj. m., s. m., pl. chinézi; adj. f. chinéză, pl. chinéze temporarchinez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluichinez

chinez  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chinez chinezul chine chineza
plural chinezi chinezii chineze chinezele
genitiv-dativ singular chinez chinezului chineze chinezei
plural chineji chinezilor chineze chinezelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z