CHIMÍSM s.n. Totalitatea fenomenelor naturale (mai ales organice) care se produc în virtutea legilor de care se ocupă chimia. ◊ Chimism gastric = probă de laborator prin care se studiază sucurile gastrice. [< fr. chimisme]. substantiv neutruchimism
CHIMÍSM s. n. totalitatea fenomenelor naturale (organice) care se produc în virtutea legilor de care se ocupă chimia. ♦ ~ gastric = probă de laborator prin care se studiază sucurile gastrice. (< fr. chimisme) substantiv neutruchimism
chimísm s. n. substantiv neutruchimism
CHIMÍSM s. n. Totalitatea reacțiilor chimice din organism. ◊ Chimism gastric = analiză a acidității sucului gastric din organism. – Din fr. chimisme. substantiv neutruchimism
chimism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | chimism | chimismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | chimism | chimismului |
plural | — | — |