CHILOMETRÁ, chilometrez, vb. v. KILOMETRA. A marca cu borne kilometrice distanțele de-a lungul unei căi de comunicație. (sil. -tra) [Scris și: chilometra] – Din fr. kilométrer. – [DEX '98] verb tranzitivchilometra
*chilometréz v. tr. (d. chilometru). Pun petre [!] chilometrice: a chilometra o șosea. verb tranzitivchilometrez
chilometra verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)chilometra | chilometrare | chilometrat | chilometrând | singular | plural | ||
chilometrând | chilometrați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | chilometrez | (să)chilometrez | chilometram | chilometrai | chilometrasem | |
a II-a (tu) | chilometrezi | (să)chilometrezi | chilometrai | chilometrași | chilometraseși | ||
a III-a (el, ea) | chilometrează | (să)chilometrai | chilometra | chilometră | chilometrase | ||
plural | I (noi) | chilometrăm | (să)chilometrăm | chilometram | chilometrarăm | chilometraserăm | |
a II-a (voi) | chilometrați | (să)chilometrați | chilometrați | chilometrarăți | chilometraserăți | ||
a III-a (ei, ele) | chilometrează | (să)chilometreze | chilometrau | chilometrară | chilometraseră |