chiclaz definitie

chicláz (chiclázuri), s. n. – Vitriol verde. – Var. chiclazăr. Origine incertă. După Scriban, din germ. Giftglas „sticlă otrăvită” (cf. pl. Giftgläser și var.), care convine fonetic, dar al cărui sens nu este clar. Tot Scriban, Arhiva, 1912 propusese înainte mag. kék „vînăt”. Se folosește mai ales în Mold. Dacă var. se bazează pe pl., este vorba de un cuvînt oriental. substantiv neutru chiclaz

CHICLÁZ, chiclazuri, s. n. (Reg.) Calaican. – Comp. magh. kék „vânăt”. substantiv neutru chiclaz

chicláz n., pl. urĭ, și chiclázăr n. fără pl. (germ. ghift-glas, pl. -gläser, sticlă otrăvită, adică „mineral cu aspect de otravă”. Cp. și cu ung. cikláz, o buruĭană, cnicus benedictus). Mold. Sulfat de cupru: un cer senin și verde ca peatra [!] de chiclaz (Sadov. VR. 1911, 4, 54). V. peatră (vînătă). substantiv neutru chiclaz

chicláz (reg.) (chi-claz) s. n., pl. chiclázuri substantiv neutru chiclaz

chiclaz n. Mold. piatră verde otrăvitoare: boia de păr, chiclazuri, piatră vânătă CR. [Origină necunoscută]. substantiv neutru chiclaz

CHICLÁZ, chiclazuri, s. n. (Reg.) Sulfat feros. – Cf. magh. kék „vânăt”. substantiv neutru chiclaz

CHICLÁZ, chiclazuri, s. n. (Mold.) Calaican. Lumina acelor ochi verzi ca piatra de chiclaz plutea ca într-o pîclă. SADOVEANU, N. F. 12. Negustor de băcan... chiclazuri, piatră vînătă. CREANGĂ, P. 112. substantiv neutru chiclaz

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului chiclaz

chiclaz   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiclaz chiclazul
plural chiclazuri chiclazurile
genitiv-dativ singular chiclaz chiclazului
plural chiclazuri chiclazurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z