CHERPEDÍN, cherpedine, s. n. (Reg.) Clește de scos cuie folosit în dulgherie. – Tc. kerpeten. substantiv neutru cherpedin
cherpedén și -din n., pl. e (turc. kerpedin, pop. kerpetin, d. ar. kelbeteĭn). Mold. sud. Clește de scos piroane. – Îm Munt. Dobr. -del. substantiv neutru cherpeden
cherpedin n. clește de scos cuiele potcoavelor. [Turc. KEEPEDIN]. substantiv neutru cherpedin
| cherpedin substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | cherpedin | cherpedinul |
| plural | cherpedine | cherpedinele | |
| genitiv-dativ | singular | cherpedin | cherpedinului |
| plural | cherpedine | cherpedinelor | |