reduceri si promotii 2018
Definitie cheotoare - ce inseamna cheotoare - Dex Online

cheotoare definitie

CHEOTOÁRE, cheotori, s. f. 1. Mic semicerc de ață, de șiret, de stofă etc. prins la o haină, prin care se petrece nasturele pentru a închide haina. 2. Tăietura din partea stângă (sau dreaptă) a reverului unei haine (bărbătești); butonieră. 3. (Reg.) Loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor. [Pr.: che-o-Var.: cheutoáre, chiaotoáre, chiotoáre s. f.] – Lat. *clautoria (< *clautus = clavutus). substantiv feminin cheotoare

cheotoáre/cheutoáre (che-o-/che-u-) s. f., g.-d. art. cheotórii/cheutórii; pl. cheotóri/cheutóri substantiv feminin cheotoare

cheotoáre f., pl. orĭ (îld. cheĭetoare, încheĭetoare). Gaură în care intră nasturele, butonieră. Șiret cusut la haĭnă ca s´o poțĭ atîrna în cuĭ. Capătu uneĭ grinzĭ încheĭat în altă grindă la casa țărănească (Șez. 36, 31). – Și cheut- (Mold. Ban.) și chiot-. substantiv feminin cheotoare

cheotoare f. ceea ce servă la încheiat: șnur, găitan, șiret, copcă, nod, laț; 2. pl. găuri dele baierele cămășei sau hainei; 3. pl. încheieturile bârnelor la cele patru colțuri ale unei case țărănești. [Derivat din *cheiat = încheiat]. substantiv feminin cheotoare

CHEOTOÁRE, cheotori, s. f. 1. Mic ochi de ață, de șiret, de stofă etc. la un obiect de îmbrăcăminte, prin care se petrece nasturele pentru a încheia obiectul. 2. Tăietura din partea stângă (sau dreaptă) a reverului unei haine (bărbătești); butonieră. 3. (Pop.) Loc unde se îmbină bârnele la colțurile caselor. [Pr.: che-o-.Var.: cheutoáre, chiotoáre s. f.] – Lat. *clautoria (<*clautus = clavutus). substantiv feminin cheotoare

CHEOTOÁRE, cheotori, s. f. (Și în forma cheutoare) 1. Mic semicerc de ață, de șiret, de stofă etc. cu care se încheie nasturii de la o haină. își deznoda cheutorile blănilor, gîfîind. C. PETRESCU, S. 125. Mă simții apucat de mini, de brațe, de umere, de cheotoarea surtucului. HOGAȘ, M. N. 29. Dintr-o sută de fuioare, Mi-a făcut o cheutoare. MARIAN, S. 139. 2. Tăietura din partea stingă (sau dreaptă) a reverului hainei; butonieră. Gătit cu cravată roșie, cu flori la cheu­toare... Robea intră în bufet. DUNĂREANU, CH. 154. 3. (Regional) Loc unde se împreună bîrnele la col­țurile caselor; coama sau culmea casei în locul unde se împreună cu căpriorii. în curte cine-a-ntrat? Poate-s niște pețitori, Și se țin la cheutori? MARIAN, S. 109. – Pronunțat: che-o-. – Variante: cheutoáre, chiaotoáre (ODOBESCU, S. II 297), chiotoáre (SLAVICI, N. II 280, BĂLCESCU, O. II 258) s. f. substantiv feminin cheotoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cheotoare

cheotoare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cheotoare cheotoarea
plural cheotori cheotorile
genitiv-dativ singular cheotori cheotorii
plural cheotori cheotorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z