cheltuitor definitie
- Vezi aici mai multe sinonimecheltuitor
- Vezi aici mai multe rimecheltuitor
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuch
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuche
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuor
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutor
CHELTUITÓR, -OÁRE, cheltuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care cheltuiește mult și fără rost. ♦ (Substantivat, m.; înv.) Casier. – Din cheltui + suf. -(i)tor. adjectivcheltuitor
cheltuitór, -oáre adj. Risipitor: baniĭ strîngătoruluĭ ajung pa mîna cheltuitoruluĭ (Prov.). adjectivcheltuitor
cheltuitór (-tu-i-) adj. m., s. m., pl. cheltuitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. cheltuitoáre adjectivcheltuitor
cheltuitor a. și m. care cheltuiește mult, căruia îi place a cheltui. adjectivcheltuitor
CHELTUITÓR, -OÁRE, cheltuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care cheltuiește mult și fără rost; (om) risipitor. [Pr.: -tu-i-] – Cheltui + suf. -tor. adjectivcheltuitor
CHELTUITÓR, -OÁRE, cheltuitori, -oare, adj. Care cheltuiește mult, care dă bani cu ușurință pe lucruri de prisos; fără chibzuință, căruia îi place să cheltuiască; risipitor, mînă-spartă. Om cheltuitor. ◊ (Substantivat) Nu fii zgîrcit, căci banii strîngătorului intră in mîna cheltuitorului. NEGRUZZI, S. I 248. – Pronunțat: tu-i-. adjectivcheltuitor
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicheltuitor
| cheltuitor adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | cheltuitor | cheltuitorul | cheltuitoare | cheltuitoarea |
| plural | cheltuitori | cheltuitorii | cheltuitoare | cheltuitoarele | |
| genitiv-dativ | singular | cheltuitor | cheltuitorului | cheltuitoare | cheltuitoarei |
| plural | cheltuitori | cheltuitorilor | cheltuitoare | cheltuitoarelor | |