CHÉDRU s.m. v. cedru. substantiv masculinchedru
CHÉDRU, chedri, s. m. (Bot.; înv. și pop.) Cedru. – Din sl. kedrŭ. substantiv masculinchedru
CHÉDRU s. m. v. cedru. substantiv masculinchedru
chedru substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | chedru | chedrul |
plural | chedri | chedrii | |
genitiv-dativ | singular | chedru | chedrului |
plural | chedri | chedrilor |