cesiu definitie

CÉSIU s.n. Metal alcalin monovalent, asemănător cu sodiul. [Pron. -siu, var. cesium s.n. / < fr. césium]. substantiv neutrucesiu

CÉSIU s. n. metal alcalin monovalent, moale, asemănător cu potasiul. (< fr. césium, cf. lat. caesius, verzui) substantiv neutrucesiu

CÉSIU s. n. Metal alcalin monovalent care se găsește în cantități foarte mici alături de potasiu, cu care are proprietăți asemănătoare. – Fr. césium (lat. lit. caesius „albastru”). substantiv neutrucesiu

*césiŭ, V. ceziŭ. substantiv neutrucesiŭ

*céziŭ n. Chim. Corp simplu monovalent, cu o greutate atomică de 133. substantiv neutruceziŭ

césiu [siu pron. syu] s. n., art. césiul; simb. Cs substantiv neutrucesiu

CÉSIU s. n. Element chimic, metal alcalin monovalent, moale, alb, care se găsește în cantități foarte mici alături de potasiu și se folosește la fabricarea celulelor fotoelectrice. – Din fr. césium. substantiv neutrucesiu

CÉSIU s. n. Metal alcalin monovalent care se găsește în cantități foarte mici alături de potasiu, cu care are proprietăți asemănătoare. substantiv neutrucesiu