cerime definitie

credit rapid online ifn

ceríme (cerími), s. f.1. Acoperiș. – 2. Cuptor. – 3. Acoperișul galeriilor de mină. Sb. čerjen, cu schimbare de suf. (DAR). În Banat și Trans. substantiv feminincerime

ceríme și -íne f. (sîrb. čèrjen, bolta cuptoruluĭ. Bern. 1, 146). Tavan (la casă orĭ la mină): a căzut un bolovan de pe cerime și ĭ-a spart țeasta (Agrb. Înt. 163). substantiv feminincerime

credit rapid online ifn

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicerime

cerime  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cerime cerimea
plural cerimi cerimile
genitiv-dativ singular cerimi cerimii
plural cerimi cerimilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z