ceremonios definitie

CEREMONIÓS, -OÁSĂ adj. Potrivit unor reguli de politețe exagerată, formală. [Pron. -ni-os. / cf. fr. cérémonieux]. adjectivceremonios

CEREMONIÓS, -OÁSĂ adj. potrivit unor reguli de politețe exagerată; protocolar, solemn. (< fr. cérémonieux) adjectivceremonios

CEREMONIÓS, -OÁSĂ, ceremonioși, -oase, adj. Care se comportă sau este săvârșit cu politețe (exagerată). [Pr.: -ni-os] – După fr. cérémonieux. adjectivceremonios

*ceremoniós, -oásă adj. (lat. ceremoniosus). Care ține la ceremonie saŭ face prea multe ceremoniĭ: om ceremonios. Cu prea multe ceremoniĭ: bal ceremonios. Adv. Cu multă ceremonie. adjectivceremonios

ceremoniós (-ni-os) adj. m., pl. ceremonióși; f. ceremonioásă, pl. ceremonioáse adjectivceremonios

ceremonios a. care face prea multe ceremonii. adjectivceremonios

CEREMONIÓS, -OÁSĂ, ceremonioși, -oase, adj. Care se comportă sau se face cu politețe (exagerată); protocolar. [Pr.: -ni-os] – Din fr. cérémonieux. adjectivceremonios

CEREMONIÓS, -OÁSĂ, ceremonioși, -oase, adj. (Des­pre oameni și manifestările lor) Care se comportă sau este săvîrșit cu politețe exagerată, formală. Un moment se oprește gînditor, într-o atitudine ceremonioasă. VLAHUȚĂ, O. A. III 129. ◊ (Adverbial) Titu Herdelea se prezentă ceremonios și explică în cîteva cuvinte cum a ajuns la Amara. REBREANU, R. I 94. Își netezi barbetele și salută ceremonios. VLAHUȚĂ, O. A. III 10. – Pronunțat: -ni-os. adjectivceremonios