CERATÍT s. m. moluscă cefalopodă fosilă din ordinul amonitidelor. (< fr. cératite) substantiv masculin ceratit
ceratít s. m., pl. ceratíți substantiv masculin ceratit
CERATÍT, ceratiți, s. m. Moluscă cefalopodă fosilă din era mezozoică. – Cf. ngr. kéras (gen. kératos) „corn”. substantiv masculin ceratit
CERATÍȚI s.m.pl. Moluște cefalopode fosile din era mezozoică. [Sg. ceratit. / < fr. cératites, cf. gr. keras, keratos – corn]. substantiv masculin ceratiți
ceratit substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ceratit | ceratitul |
plural | ceratiți | ceratiții | |
genitiv-dativ | singular | ceratit | ceratitului |
plural | ceratiți | ceratiților |