reduceri si promotii 2018
Definitie cerșit - ce inseamna cerșit - Dex Online

cerșit definitie

CERȘÍT s. n. Faptul de a cerși; cerșetorie. adjectiv cerșit

cerșít s. n. adjectiv cerșit

CERȘÍT s. n. Faptul de a cerși; cerșetorie. – V. cerși. adjectiv cerșit

CERȘÍT s. n. Acțiunea de a cerși, de a cere de pomană; cerșitorie. S-a tot dus, mâncând ce căpăta cu cerșitid. RETEGANUL, P. III 27. Într-o zi îi zise fata să-i cumpere din tîrg pînză și mătase roșie și verde; baba, biet, din para­lele ce adunase din cerșit, îi cumpără. ISPIRESCU, L. 364. Să nu mai poți lucra, Și-n cerșit tu vei pleca. HODOS, P. P. 128. adjectiv cerșit

CERȘÍ, cerșesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A cere de pomană. 2. Intranz. A cere ceva cu stăruință (ca un cerșetor); p. ext. a se înjosi cerând ceva. – Din cere. verb tranzitiv cerși

cerșí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cerșésc, imperf. 3 sg. cerșeá; conj. prez. 3 să cerșeáscă verb tranzitiv cerși

cerșì v. 1. a cere milă; 2. a cere cu înduioșare: și cerșii copilărește EM.; 3 fig. a căuta să capete prin mijloace josnice: a cerși voturile alegătorilor. [Vechiu rom. cerși (perfectul arhaic al verbului cere), a cere în genere («au cerși Domn dela Poartă»; Nic. COSTIN)]. verb tranzitiv cerșì

CERȘÍ, cerșesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A cere de pomană; a cerșetori. 2. Intranz. A cere ceva cu insistență (ca un cerșetor); p. ext. a se înjosi cerând ceva. – Din cere. verb tranzitiv cerși

CERȘÍ, cerșesc, vb. IV. Intranz. 1. A cere de pomană, a cere milă, a umbla cu cerșitul. Ea cere lucru; cere și- roagă să muncească, Nu-i trebuie pomană și nu vrea să cerșească. COȘBUC, P. II 1S7. S-au întîlnit pe uliță cu o muiere bătrînă, care cerșea de la trecători. RETEGANUL, P. II 37. Bată-te crucea, bogat... Toată iarna ți-am cerșit Să-mi dai două-trei parale, Să iau mălăiaș și sare, Că-mi mor copiii de foame. TEODORESCU, P. P. 289. ◊ F i g. El se da tot mai aproape și cerșea copilărește. EMINESCU, O. I 104. ◊ T r a n z. Inimile vor viață, Nu se frîng așa-n neștire, Cerșind pietrelor iubire Și foc sloiului de gheață. VLAHUȚĂ, O. A. I 68. 2. A cere cu stăruință și înjosindu-se ca un cerșitor. In tină, la picioare, Iertare veți cerși plîngînd.# NECULUȚĂ, Ț. D. 52. Trepădam... prin antecamerele Senatului, cerșind voturi pentru încetățenirea unui cetățean de care să se fi mândrit o cetate. CARAGIALE, O. VII 295. ◊ F i g. Cântări tânguitoare prin zidurile reci Cerși-vor pentru mine repaosul de veci. EMINESCU, O. I 127. verb tranzitiv cerși

cerșésc v. tr. și intr. (d. cerșit, lat. quaesitum, supinu luĭ quaerere, a căuta, de unde, pin [!] contaminare cu cerut, s´a făcut cerșut, cerșuĭ, apoĭ cerșit, cerșiĭ și cerșesc. V. cer 3). Vechĭ. Strîng, adun. Azĭ. Cer de pomană. Fig. Iron. A cerși voturĭ. V. colduĭesc. verb tranzitiv cerșesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cerșit

cerșit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cerșit cerșitul cerși cerșita
plural cerșiți cerșiții cerșite cerșitele
genitiv-dativ singular cerșit cerșitului cerșite cerșitei
plural cerșiți cerșiților cerșite cerșitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z