CENTIRÓN s.n. Centură (militară). [< fr. ceinturon]. substantiv neutrucentiron
CENTIRÓN, centiroane, s. n. Centură. – Fr. ceinturon. substantiv neutrucentiron
*centirón n., pl. oane (fr. ceinturon). Barb. Cingătoare militară. substantiv neutrucentiron
centirón (centură) s. n., pl. centiroáne substantiv neutrucentiron
CENTIRÓN, centiroane, s. n. Centură (militară). – Din fr. ceinturon. substantiv neutrucentiron
CENTIRÓN, centiroane, s. n. Centură. Am fost inspectați la haine, la centiroane, la arme, pe urmă ni s-a dat pe loc repaos. SADOVEANU, O. VI 163. substantiv neutrucentiron
centiron substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | centiron | centironul |
plural | centiroane | centiroanele | |
genitiv-dativ | singular | centiron | centironului |
plural | centiroane | centiroanelor |