celuloid definitie

CELULOÍD s.m. Material plastic solid, ușor inflamabil, care se obține din camfor și azotat de celuloză. [Pron. -lo-id. / < fr. celluloid, cf. lat. cellula – celulă, gr. eidos – aspect]. substantiv neutruceluloid

CELULOÍD s. n. material plastic solid, ușor inflamabil, din camfor și azotat de celuloză. (< fr. celluloïd) substantiv neutruceluloid

CELULOÍD s. m. Materie solidă, incoloră, uneori transparentă, lucioasă, flexibilă și plastică, ușor inflamabilă, obținută din camfor și azotat de celuloză, folosită la fabricarea filmelor fotografice și a unor obiecte uzuale. – Fr. celluloïd. substantiv neutruceluloid

*celuloíd n., pl. e (d. celulă și sufixu -id ca´n metaloid). Chim. Substanță rezultată din tratatrea colodiuluĭ cu o soluțiune de canforă și comprimată cu putere. E solidă, compactă, se poate colora și lucra și servește la imitarea ivoriuluĭ și a bagaleĭ. V. galalit și chihlimbar. substantiv neutruceluloid

celuloíd s. n. substantiv neutruceluloid

CELULOÍD s. n. Materie solidă, incoloră, uneori transparentă, lucioasă, flexibilă și plastică, ușor inflamabilă, obținută din nitroceluloză și camfor, folosită la fabricarea filmelor fotografice, a lacurilor și a unor obiecte uzuale. – Din fr. celluloïd. substantiv neutruceluloid

CELULOÍD s. m. Materie solidă, incoloră, uneori transparentă, lucioasă, flexibilă și plastică, ușor infla­mabilă, obținută din camfor și azotat de ceúloză (cu adaosul a diverși coloranți), folosită la fabricarea filmelor fotografice și a unor obiecte uzuale, mai. ales de toaletă. Pieptene de celuloid. substantiv neutruceluloid