CELOSTÁT s.n. Aparat cu ajutorul căruia se fac cercetări solare, permițând a urmări astrele pe parcursul mișcării lor aparente și a transmite neîncetat imaginea cu ajutorul unui sistem de oglinzi plane. [< fr. caelostat]. substantiv neutrucelostat
CELOSTÁT s. n. instrument care permite urmărirea aștrilor în mișcarea lor aparentă diurnă și transmite neîncetat imaginea cu ajutorul unui sistem de oglinzi plane. (< fr. coelostat) substantiv neutrucelostat
!celostát (-los-tat/-lo-stat) s. n., pl. celostáte substantiv neutrucelostat
CELOSTÁT, celostate, s. n. Mecanism care urmărește mișcarea diurnă a unui astru, transmițându-i imaginea cu ajutorul unei oglinzi, tot timpul în aceeași direcție. – Et. nec. substantiv neutrucelostat
celostat substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | celostat | celostatul |
plural | celostate | celostatele | |
genitiv-dativ | singular | celostat | celostatului |
plural | celostate | celostatelor |