CELEBRITÁTE s.f. 1. Reputație, faimă. 2. Om celebru, cu faimă, cu mare renume, renumit. [Cf. fr. célébrité, lat. celebritas]. substantiv feminincelebritate
CELEBRITÁTE s. f. 1. reputație, faimă. 2. om celebru, cu mare renume și prestigiu. (< fr. célébrité, lat. celebritas) substantiv feminincelebritate
CELEBRITÁTE, (2) celebrități, s. f. 1. Însușirea de a fi celebru; reputație, faimă. 2. Persoană care se bucură de mare renume. – Fr. célébrité (lat. lit. celebritas, -atis). substantiv feminincelebritate
*celebritáte f. (lat. celébritas, -átis). Mare reputațiune, faĭmă; persoană celebră: acest profesor e o celebritate. substantiv feminincelebritate
celebritáte (-le-bri-) s. f., g.-d. art. celebritắții; pl. celebritắți substantiv feminincelebritate
celebritate f. 1. reputațiune întinsă; 2. persoană celebră. substantiv feminincelebritate
CELEBRITÁTE, (2) celebrități, s. f. 1. Însușirea de a fi celebru; reputație, faimă. 2. Persoană care se bucură de mare renume și prestigiu. – Din fr. célébrité, lat. celebritas, -atis. substantiv feminincelebritate
CELEBRITÁTE, (2) celebrități, s. f. 1. Însușirea de a fi celebru; reputație, renume, faimă. 2. Persoană celebră, care se bucură de un mare renume. Primul act trecuse cu sosiri în sală și în loji, ridicări de rînduri întregi, sclipiri de binocluri răspunzînd intrării unei celebrități. DUMITRIU, B. F. 160. ◊ (Cu nuanță peiorativă reieșind din determinări) Acesta era pe-atunci eroul de tristă celebritate al zilei. VLAHUȚĂ, O. A. III 7. substantiv feminincelebritate
celebritate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | celebritate | celebritatea |
plural | celebrități | celebritățile | |
genitiv-dativ | singular | celebrități | celebrității |
plural | celebrități | celebrităților |