CELEBRÁȚIE s.f. (Liv.) Celebrare. [Var. celebrațiune s.f. / cf. fr. célébration]. substantiv feminincelebrație
CELEBRÁȚIE s. f. celebrare. (< fr. célébration) substantiv feminincelebrație
celebráție (rar) (-le-bra-ți-e) s. f., art. celebráția (-ți-a), g.-d. art. celebráției; pl. celebráții, art. celebráțiile (-ți-i-) substantiv feminincelebrație
CELEBRÁȚIE, celebrații, s. f. (Rar) Celebrare. – Din fr. célébration. substantiv feminincelebrație
*celebrațiúne f. (lat. celebrátio, -ónis). Acțiunea de a celebra. – Și -áție, dar ob. -áre. substantiv feminincelebrațiune
celebrați(un)e f. fapta de a (se) celebra: celebrațiunea cultului, a căsătoriei. substantiv feminincelebrațiune
celebrație | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | celebrație | celebrația |
plural | celebrații | celebrațiile | |
genitiv-dativ | singular | celebrații | celebrației |
plural | celebrații | celebrațiilor |