celebrare definitie

CELEBRÁRE s.f. Acțiunea de a celebra; celebrație. [< celebra]. substantiv feminin celebrare

CELEBRÁRE, celebrări, s. f. Acțiunea de a celebra. substantiv feminin celebrare

celebráre (-le-bra-) s. f., g.-d. art. celebrắrii; pl. celebrắri substantiv feminin celebrare

CELEBRÁRE, celebrări, s. f. Acțiunea de a celebra; celebrație. – V. celebra. substantiv feminin celebrare

CELEBRÁRE, celebrări, s. f. Acțiunea de a celebra. substantiv feminin celebrare

*celebrațiúne f. (lat. celebrátio, -ónis). Acțiunea de a celebra. – Și -áție, dar ob. -áre. substantiv feminin celebrațiune

CELEBRÁ vb. I. tr. 1. A săvârși solemn un act însemnat, important; a oficia. 2. A sărbători (un eveniment, o dată memorabilă). 3. A proslăvi. [< fr. célébrer, cf. it., lat. celebrare]. verb tranzitiv celebra

CELEBRÁ vb. tr. 1. a săvârși solemn un act important; a oficia. 2. a sărbători (un eveniment). 3. a proslăvi. (< fr. célébrer, lat. celebrare) verb tranzitiv celebra

celebrá (a ~) (-le-bra) vb., ind. prez. 3 celebreáză verb tranzitiv celebra

celebrà v. 1. a lăuda cu entuziasm: 2. a sărbători cu solemnitate. verb tranzitiv celebrà

CELEBRÁ, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători un eveniment însemnat. – Fr. célébrer (lat. lit. celebrare). verb tranzitiv celebra

CELEBRÁ, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc. – Din fr. célébrer, lat. celebrare. verb tranzitiv celebra

CELEBRÁ, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvîrși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau pri­vată, în special o căsătorie; a oficia. Ofițerul stării civile a celebrat căsătoria tinerilor. ◊ (Poetic) Lumea veselă tresare, mii de glasuri sunătoare Celebrează însoțirea naturii cu mîndrul soare. ALECSANDRI, P. III 58. 2. A sărbători un eveniment însemnat. V. p r ă z n u i. Astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! ALECSANDRI, P. A. 140. verb tranzitiv celebra

*celebréz v. tr. (lat. célebro, -áre). Laud mult, glorific: a celebra o națiune, un eroŭ. Sărbez [!]: a celebra Paștele. Oficiez solemn: a celebra o căsătorie. verb tranzitiv celebrez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului celebrare

celebrare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular celebrare celebrarea
plural celebrări celebrările
genitiv-dativ singular celebrări celebrării
plural celebrări celebrărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z