CEDÉNT s.m. (Jur.) Creditor care, printr-un contract de cesiune, transmite altcuiva dreptul său de creanță. [< lat. cedens]. substantiv masculin cedent
CEDÉNT s. m. creditor care, printr-un contract de cesiune, transmite altcuiva dreptul său de creanță. (< lat. cedens) substantiv masculin cedent
cedént s. m., pl. cedénți substantiv masculin cedent
CEDÉNT, cedenți, s. m. Creditor care transmite, printr-un contract de cesiune, dreptul său de creanță unei alte persoane. – Din lat. cedens, -ntis. substantiv masculin cedent
cedent substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cedent | cedentul |
plural | cedenți | cedenții | |
genitiv-dativ | singular | cedent | cedentului |
plural | cedenți | cedenților |