cecum definitie
- Vezi aici mai multe rimececum
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuce
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucec
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuum
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucum
CEC2, cecuri, s. n. Prima parte a intestinului gros, de forma unei pungi, cuprinsă între intestinul subțire și colon. [Var.: cécum s. n.] – Din fr. caecum, lat. [intestinum] caecum. substantiv neutrucec
CÉCUM s.n. v. cec2. substantiv neutrucecum
CÉCUM s. n. elem. cec2. substantiv neutrucecum
CÉCUM s. n. v. cec2. substantiv neutrucecum
*cécum n. Răŭ scris îld. caecum. substantiv neutrucecum
cecum n. Anat. partea intestinului gros ce vine după intestinul subțire. substantiv neutrucecum
CÉCUM s. n. v. cec2. substantiv neutrucecum
CÉCUM s. n. v. cec2. substantiv neutrucecum
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicecum
| cecum substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | cecum | cecumul |
| plural | cecumuri | cecumurile | |
| genitiv-dativ | singular | cecum | cecumului |
| plural | cecumuri | cecumurilor | |