CEȚÓS, -OÁSĂ, cețoși, -oase, adj. Cu ceață, plin de ceață, întunecat de ceață. – Din ceață + suf. -os. adjectiv cețos
cețós, -oásă adj. (d. ceață). Plin de ceață: timp cețos. V. cețat. adjectiv cețos
cețós adj. m., pl. cețóși; f. cețoásă, pl. cețoáse adjectiv cețos
CEȚÓS, -OÁSĂ, cețoși, -oase, adj. Cu ceață, plin de ceață, întunecat de ceață. – Ceață + suf. -os. adjectiv cețos
CEȚÓS, -OÁSĂ, cețoși, -oase, adj. Cu ceață, plin de ceață, întunecat de ceață. S-a luminat a ploaie; lumină cețoasă; începe să cearnă mărunt. CARAGIALE, O. I 334. adjectiv cețos
| cețos | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | cețos | cețosul | cețoasă | cețoasa |
| plural | cețoși | cețoșii | cețoase | cețoasele | |
| genitiv-dativ | singular | cețos | cețosului | cețoase | cețoasei |
| plural | cețoși | cețoșilor | cețoase | cețoaselor | |