cazíc (reg.) s. m., pl. cazíci substantiv masculincazic
CAZÍC, cazici, s. m. Țăruș de lemn (având la capăt un inel de oțel), care se introduce în pământ, pe malul unei ape, pentru legarea ambarcațiunilor. – Et. nec. substantiv masculincazic
cazic substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cazic | cazicul |
plural | cazici | cazicii | |
genitiv-dativ | singular | cazic | cazicului |
plural | cazici | cazicilor |