cazánie (cazánii), s. f. – 1. Predică, îndemn. – 2. (Fam.) Discurs lung și plicticos, poliloghie, vorbărie. – 3. Dojană, mustrare. – Sl. kazanije „mustrare”, de la kaznĭ „pedeapsă” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Lexicon, 279; Cihac, II, 46). Cf. caznă. substantiv feminincazanie
CAZÁNIE, cazanii, s. f. Predică. ♦ Carte cuprinzând predici sau povestiri cu caracter mistic. – Slav (v. sl. kazanije). substantiv feminincazanie
cazánie f. (vsl. kažaniĭe, mustrare, învățătură. V. caznă). Predică, omilie. Discurs despre vĭața unuĭ sfînt. Carte care cuprinde asemenea predicĭ (numită și evanghelie învățătoare) și care cuprinde și fragmente din Nou Testament. substantiv feminincazanie
cazánie (-ni-e) s. f., art. cazánia (-ni-a), g.-d. art. cazániei; pl. cazánii, art. cazániile (-ni-i-) substantiv feminincazanie
cazanie f. 1. predică, cuvântare bisericească; 2. carte numită și Evanghelie învățătoare, coprinde fragmente din Noul Testament, cari se citesc Dumineca și ser-bătorile, însoțite de cuvântări explicative și moralizatoare; 3. fig. povestire lungă și plictisitoare. [Slav. KAZANIĬE, învățătură]. substantiv feminincazanie
CAZÁNIE, cazanii, s. f. Predică prin care se explică un pasaj oarecare din Evanghelie. ♦ Carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice. – Din sl. kazanije. substantiv feminincazanie
CAZÁNIE, cazanii, s. f. Predică. ♦ Carte care cuprinde anumite predici sau povestiri cu caracter mistic. Cazaniile lui Coresi. ▭ Și pîn’va veni aici, Să citesc numai cazanii. NEGRUZZI, S. II 75. -Pronunțat: -ni-e. substantiv feminincazanie
cazanie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cazanie | cazania |
plural | cazanii | cazaniile | |
genitiv-dativ | singular | cazanii | cazaniei |
plural | cazanii | cazaniilor |