reduceri si promotii 2018
Definitie cazac - ce inseamna cazac - Dex Online

cazac definitie

cazác (cazáci), s. m.1. Membru al unei comunități militare autonome așezate la marginea statului rus. – 2. Soldat dintr-o unitate de cavalerie recrutată dintre cazaci. Tc. kazak „aventurier” (Cihac, II, 46: Șeineanu, II, 97; Lokotsch 1143; Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 361), cf., rus. kazak.Der. căzăcească, s. f. (dans tipic); căzăcesc, adj. (de cazac); căzăcește, adv. (în felul cazacilor); căzăci, vb. (a transforma în cazaci); căzăcime, s. f. (mulțime de cazaci); cazacliu, s. m. (înv., negustor care făcea trafic cu Rusia), din tc. kazacli „originar din țara cazacilor”; cazacliesc, adj. (provenind din schimburilor comerciale cu Rusia). substantiv masculin cazac

CAZÁC, cazaci, s. m. 1. Persoană făcând parte dintr-o populație rusă care a colonizat odinioară anumite regiuni ale statului moscovit și care, în schimbul unor privilegii, era obligată să apere țara împotriva invaziilor. 2. Soldat dintr-o unitate de cavalerie recrutată dintre cazaci (1). – Rus kazak. substantiv masculin cazac

cazác s. m., pl. cazáci substantiv masculin cazac

cazác m. (rus. kazák, d. turc. kazak, om liber, vagabond). Un fel de cavalerist rusesc. Fig. Om milităros și brutal. – Cazaciĭ îs niște Tătarĭ rusificațĭ stabilițĭ în sudu Rusiiĭ, maĭ ales pe lîngă Don. Aŭ fost independențĭ pînă la Petru cel Mare al Rusiiĭ și s´aŭ bătut de multe orĭ cu Poloniĭ, Tătariĭ, Moscovițiĭ și Româniĭ. Une-orĭ mercenarĭ aĭ Polonilor și aĭ Românilor, formaŭ trupe de apărare la hotare. Astăzĭ formează cavaleria ușoară a Rusieĭ, ĭar în vechime eraŭ trupe de Cazacĭ și la Românĭ. V. zaporojan. substantiv masculin cazac

cazac m. 1. cel ce ține de poporul Cazacilor din Rusia; 2. fig. (ironic) sbir, agent de poliție: ce te apucase să asmuți cazacii asupra noastră ? AL.; 3. Tr. vântul de răsărit (adică cel ce bate dinspre țara Cazacilor). substantiv masculin cazac

CAZÁC, cazaci, s. m. 1. Persoană făcînd parte dintr-o populație rusă care a colonizat odinioară anumite regiuni periferice ale statului moscovit și care se bucura de oarecare autonomie, fiind obligată, în schimb, să apere țara împotriva invaziilor străine. 2. Soldat din unitățile militare speciale de cavalerie, recrutate din populația descrisă mai sus. Priveam. Prutul cum curge și fericeam pe cazacul cu barbă lungă de la pichetul din ceea parte. NEGRUZZI, S. I 61. substantiv masculin cazac

CAZÁC, cazaci, s. m. 1. Membru al unei colectivități (etnice rusești) formate din oameni liberi, mai ales din foști țărani fugiți de pe moșiile stăpânilor feudali ruși și poloni, care, în sec. XV și XVI, s-au așezat în regiunile de margine ale statelor rus și polono-lituanian, unde au format unități militare autonome. 2. (În Rusia, începând din sec. XVIII) Soldat dintr-o unitate de cavalerie recrutată de obicei dintre cazaci (1). – Din rus. kazak. substantiv masculin cazac

Cazaci m. pl. od. l. MoId, corp de cavalerie ușoară, recrutat din cazacii Zapororojeni, și mai târziu corp de ostași pământeni, întocmit după Cazacii străini; 2. Munt. slujitori de scuteală, răspândiți prin județe, scutiți de dări: vel-Căpitan de Cazaci cu steagul și toboșarul său FIL. substantiv masculin cazaci

Cazaci m. pl. neam tătăresc rusificat, așezat la început dincolo de pragurile Niprului (și de aceea numiți Zaporojeni), apoi pe lângă Don și în posesiunile turcești dela Marea-Neagră. Independenți până la Petru cel Mare, Cazacii s’au răsboit în diferite rânduri cu Leșii, Tătarii, Moscoviții și Românii; uneori, tocmiți de Leși și de Români, Cazacii formau cete de apărare a granițelor țârii. Hatmanii lor cei mai vestiți aur fost Bogdan Hmielnițki și Mazeppa. substantiv masculin cazaci

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cazac

cazac   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cazac cazacul
plural cazaci cazacii
genitiv-dativ singular cazac cazacului
plural cazaci cazacilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z