cauzat definitie

credit rapid online ifn

CAUZÁ vb. I. tr. A fi cauza unui fenomen, a unei întâmplări etc.; a pricinui, a produce. [Pron. ca-u-. / < it. causare]. adjectivcauza

CAUZÁ vb. I. tr. A fi cauza unui fenomen, a unei întâmplări etc.; a pricinui, a produce. [Pron. ca-u-. / < it. causare]. verb tranzitivcauza

credit rapid online ifn

CAUZÁ vb. tr. a pricinui, a produce, a determina. (< fr. causer, lat. causari) verb tranzitivcauza

CAUZÁ, cauzez, vb. I. Tranz. A fi cauza unei întâmplări; a pricinui, a produce. [Pr.: ca-u-] – După fr. causer. verb tranzitivcauza

cauzá (a ~) (ca-u-) vb., ind. prez. 3 cauzeáză verb tranzitivcauza

CAUZÁ, cauzez, vb. I. Tranz. A fi cauza unei întâmplări; a pricinui, a produce. [Pr.: ca-u-] – Din fr. causer, it. causare. verb tranzitivcauza

CAUZÁ, cauzez, vb. I. Tranz. A fi cauza unei întîmplări (în special neplăcute, rele), a pricinui, a pro­duce, a provoca. Grindina a cauzat pagube. – Pronunțat: ca-u-. verb tranzitivcauza

*cauzéz v. tr. (fr. causer; lat. causari). Pricinuĭesc, produc, sînt cauza unuĭ lucru: lovirea cauzează durere. verb tranzitivcauzez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicauzat

cauzat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cauzat cauzatul cauza cauzata
plural cauzați cauzații cauzate cauzatele
genitiv-dativ singular cauzat cauzatului cauzate cauzatei
plural cauzați cauzaților cauzate cauzatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z