reduceri si promotii 2018
Definitie catran - ce inseamna catran - Dex Online

catran definitie

catrán s. m.1. Lichid vîscos de culoare închisă, gudron. – 2. Chin, grijă, amărăciune. – Mr. cătrane, megl. cătran. Tc. katran (din arab. alqitrān, de unde și sp. alquitrán, port. alcatrão, fr. goudron), cf. it. catrame, ngr. ϰατράμι, alb. katram (Șeineanu, II, 95; Lokotsch 1128; Ronzevalle 134; REW 4684a). În Trans., prin intermediul sb. katran sau al mag. katrány, de aceeași proveniență. Der. cătrăni, vb. (a da cu catran; a supăra, a amărî; refl., a se înfuria, a turba); cătrăneală, s. f. (acțiunea de a (se) cătrăni; amărăciune); cătrănitură, s. f. (cătrăneală); cătrănos, adj. (plin de catran); cătrăniță, s. f. (Trans., chibrit). Dubletul neol. gudron, s. n., din fr., a dat naștere vb. gudrona. Edelspacher 16 se gîndește, desigur în mod greșit, că mag. provine din rom. substantiv neutru catran

catran adv. foarte, extrem de. substantiv neutru catran

catrán, -uri, s.n. – Carton tratat cu gudron (bitum, smoală). – Din tc. katran, prin interm. srb. katran, magh. katrány (DER). substantiv neutru catran

CATRÁN s. n. 1. Lichid vâscos de culoare închisă, obținut prin distilarea petrolului, a cărbunilor sau a lemnului. ◊ Expr. A se face catran (de mânie) = a se înfuria. 2. Fig. Supărare mare; venin. Are catran la inimă. 3. (Pop.; în expr.) Catran de... = foarte, extrem de... Catran de scump.Tc. katran. substantiv neutru catran

catrán (ca-tran) s. n., (feluri) pl. catránuri substantiv neutru catran

catran n. 1. păcură, îngroșată și neagră, cu care se ung parii și scândurile spre a le feri de putregaiu; 2. fig. mânie mare, urgie: se supără de se făcu foc și catran. [Turc. KATRAN]. substantiv neutru catran

CATRÁN, (2) catranuri, s. n. 1. Lichid vâscos de culoare închisă, obținut prin distilarea petrolului, a cărbunilor sau a lemnului; gudron. ◊ Expr. A se face catran (de mânie sau de supărare) = a se supăra foarte tare. 2. Sort de catran (1). 3. Fig. Supărare mare; venin. Are catran la inimă. 4. (Pop.; în expr.) Catran de... = foarte, extrem de... Catran de scump. – Din tc. katran. substantiv neutru catran

CĂTRÁN s. n. v. catran. substantiv neutru cătran

catrán n., pl. urĭ (turc. katran, d. ar. alquitran; ngr. katráni, bg. rus. katrán; it. catráme, fr. goudron; sp. alquitran). O substanță neagră și cleĭoasă scoasă din arboriĭ rășinoșĭ (catran vegetal) și din cărbuniĭ de pământ (catran mineral). Cel vegetal e maĭ scump și e întrebuințat în medicină (emplastre, inhalațiunĭ, apă cătrănită), iar în industrie e întrebuințat, ca și cel mineral, la ungerea butoaĭelor, a funiilor, a pînzelor, a lemnelor de corăbiĭ, ca să devie impermeabile și să nu putrezească. – Barb. fr. gudron. substantiv neutru catran

CATRÁN s. n. 1. Lichid vîscos, mirositor, de culoare brună sau neagră, obținut prin distilarea petrolului. a căr­bunilor sau a lemnului, care se întărește... și cu care se ung corăbiile, funiile de corăbii, scîndurile etc. ca să nu putrezească. V. gudron. Pămîntul... înghiți palatul într-o prăpastie plină cu catran și smoală ce clocoteau de fierte ce erau. DELAVRANCEA, S. 103. Acușica era senin... și d-odată să bolovăniră nori negri cum e catranul. Delavrancea, A. 107. ◊ E x p r. A se face catran (de mînie) = a se mînia tare, a se înfuria, a se face foc (de mînie), a se cătrăni. ◊ (În comparații și metafore) Noaptea e neagră catran. SADOVEANU, P. M. 93. 2. Fig. Supărare mare, amar, venin. Are catran la inimă. ◊ (În comparații) Pufăie din țigară și pornește cu sufletul catran. PAS, Z. I 136. 3. (Popular, în expr.) Catran de... = foarte, extrem de..., al dracului de..., afurisit de... Catran de scump. – Variantă: cătrán (GHICA, S. 41, BUDAI-DELEANU, Ț. 317) s. n. substantiv neutru catran

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului catran

catran   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular catran catranul
plural catranuri catranurile
genitiv-dativ singular catran catranului
plural catranuri catranurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z