catolicism definitie

credit rapid online ifn

CATOLICÍSM s.n. (Bis.) Confesiune creștină în fruntea căreia se află papa de la Roma și care are ușoare diferențe de doctrină față de alte confesiuni. [Cf. fr. catholicisme]. substantiv neutrucatolicism

CATOLICÍSM s. n. confesiune creștină care recunoaște primatul și infailibilitatea papei de la Roma, iar în materie de credință, purcederea Sfântului Duh și de la Dumnezeu-fiul (filioque), existența purgatoriului etc. (< fr. catholicisme) substantiv neutrucatolicism

credit rapid online ifn

CATOLICÍSM s. n. Confesiune creștină având o organizație bisericească în fruntea căreia se află papa de la Roma. – Fr. catholicisme. substantiv neutrucatolicism

*catolicízm n. (d. catolic). Religiunea al căreĭ cap e papa. substantiv neutrucatolicizm

catolicísm s. n. substantiv neutrucatolicism

catolicism n. 1. religiunea catolică; 2. de când cu schisma dela 1054 biserica (romană) apuseană în opozițiune cu cea (greacă) răsăriteană. substantiv neutrucatolicism

CATOLICÍSM s. n. Ansamblul credințelor, dogmelor, învățăturilor, instituțiilor, practicilor și tradițiilor proprii Bisericii Romei și a celor în comuniune cu aceasta. – Din fr. catholicisme. substantiv neutrucatolicism

CATOLICÍSM s. n. Confesiune creștină avînd o orga­nizație bisericească în fruntea căreia se află papa de la Roma. Interesați politicește să cîștige pe romîni la cato­licism, Habsburgii au intensificat propaganda, folosind în acest scop pe călugării iezuiți. Ist. R.P.R. 230. substantiv neutrucatolicism

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicatolicism

catolicism  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular catolicism catolicismul
plural
genitiv-dativ singular catolicism catolicismului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z