catifelat definitie

CATIFELÁT, -Ă adj. cu înfățișarea și finețea catifelei; catifelin. ◊ (fig.; despre sunete, voce) plăcut, cald, mângâietor. (după fr. velouté) adjectivcatifelat

CATIFELÁT, -Ă, catifelați, -te, adj. Care are înfățișarea și finețea plăcută la pipăit a catifelei. ♦ Fig. (Despre sunete sau voce) Plăcut, cald, mângâietor. – Din catifele (pl. lui catifea) + suf. -at. adjectivcatifelat

catifelát, -ă adj. Neted și moale ca catifeaŭa: obraz catifelat. V. velin. adjectivcatifelat

catifelát adj. m., pl. catifeláți; f. catifelátă, pl. catifeláte adjectivcatifelat

catifelat a. asemenea catifelei, neted și moale. adjectivcatifelat

CATIFELÁT, -Ă, catifelați, -te, adj. Care are aspectul și finețea plăcută la pipăit a catifelei. ♦ Fig. (Despre sunete sau voce) Care este plăcut, cald, mângâietor. – De la catifea. adjectivcatifelat

CATIFELÁT, -Ă, catifelați, -te, adj. Care are înfă­țișarea, finețea sau moliciunea plăcută la pipăit a catifelei. Era palid de tot și avea ochii frumoși, negri, catifelați, mari. DUMITRIU, V. L. 18. Doi ochi mari, melancolici, peste care se lasă din cînd în cînd... pleoapele cu gene lungi, catifelate. SADOVEANU, P. S. 175. Ne-am oprit sub crengile unui vișin încărcat de flori catifelate. SAHIA, N. 61. ♦ F i g. (Despre sunete sau voce) Plăcut, cald, mîngîietor. adjectivcatifelat